E o dimineata prea bestiala de toamna... De vreo saptamana incoace e cald si frumos, mai frumos decat vara as zice. Soare, un pic de nori albi, pufosi, un pic de frunze cazute. Numai in parc as sta...
Cand ma trezesc dimineata si vad atata soare si asa frumusete zic ca Romania is my country! Unde s-ar mai vedea asa frumos totul? Si parca deodata dispare tot raul... Si privesc in sus si vad ca nu e chiar asa nasol cum pare...Ma tot gandesc ca plecarea de aici e asa ciudata... Aici inteleg totul dintr-o privire... Tare as vrea sa fie numai un vis urat totul si sa ma trezesc si sa fie misto si in tara mea...
Dar ceva ma zgarie pe creier cand deschid tv-ul. A, da... Sunt tipetele de foame ale romanilor! la propriu... Vad o femeie cum se intinde pe jos in fata Guvernului si se zbate ca un peste pe uscat, urlandu-si saracia... vad cum mii de politisti flutura catusele in aer amenintand Guvernul... Vad pensionari care plang ca nu le ajung 400 de lei pentru a supravietui... Si mai vad copii care nu iau bacu-ul, pentru ca parintii, din cauza saraciei, au plecat la munca in Italia si au uitat de ei... Apoi ma uit la ei, la guvernanti, care spun ca saracia e numai la tv, ca in realitate nu e asa rau... Si apoi zic: just a dream? Nu...Din pacate e pe bune... Indemnul conducatorilor e mereu acelasi pe toate canalele tv: plecati daca nu va convine! Si eu ma intreb: plec pentru ca asa vreau eu sau pentru ca ma fugareste toata treaba asta? Asta e o intrebare foarte buna...Si pe cat de buna, pe atat de grea... De ce trebuie sa fugim de aici? De ce nu ne lasa sa traim unde vrem si cum vrem si cu cine vrem? Retoric...
Probabil ca nu voi afla raspunsul la toate astea... Un lucru e cert: Increderea se pierde o singura data... O singura data mi-am pierdut increderea in tara asta ... Si nu in ea, cat in ceea ce se intampla in ea... Daca o sa o pot recupera vreodata, s-a vedea. Cert e ca mi se rupe inima, incet dar sigur, zi de zi, ora de ora... Munca si vietile celor care au vrut o tara unita s-au dus dracului... Imi mai ramane sa zic: Unde esti tu Tepes Doamne? Cred ca nici tu nu mai vrei sa vezi in ce s-a transformat frumusetea asta de tara...
Asa ca intreb pentru ultima data: it's just a dream, Base? Sau chiar ne alungi pe toti de aici?!
Tepes cred ca se rasuceste in mormant...si odata cu el si Stefan si Mircea...chiar si Baiazid...despre care, apropo, nu mai stie nimeni cine e in ziua de azi...
RăspundețiȘtergereunde s-ar mai vedea asa de frumos totul? well, e simplu: peste tot...in fiecare sat, oras, tara e frumos...conteaza cum privesti...pe noi ne leaga de locurile astea amintirea, copilaria, prieteniile...de aia ne e greu sa plecam...de aia simtim ca ni se rupe ceva din suflet...pt ca e vorba numai de suflet, mintea gandeste rational si ne spune sa o luam la fuga unde vedem cu ochii, cat de departe de Romanica...sufletul vrea sa fie totul cum era cand eram copii :)